Soseaua serpuia lenes in fata mea,marginita,in dreapta de un lan verde de garu in care ardeau violent palcuri de maci,in stanga un camp necultivat impanzit de musuroaie de cartite si napadit de ierburi inalte peste care se inaltau amenintator ciulinii.Deasupra un cer albastru din care atarnau razlet nori albi pufosi si totusi amenintatori.
Aerul era irespirabil,fierbinte si lipicios.
La un momentdat pe margine am vazut un caine mare sur si costeliv,cu un bot schimonosit intr-un ranjet care lasa sa se vada niste colti infioratori,cu ochi tulburi si privire de cobe rea.
In acel moment am avut sentimentul ca urma sa se intample ceva rau!
Putin mai in fata pe mijlocul soselei un om facea cu mainile semne disperate,langa el pe jos un trup de copil contorsionat ca o papusa de carpa veche si inutila aruncata deoparte.
Am incetinit,am tras pe dreapta,am oprit si am coborat.
Peste drum,mai in spate,se ridica un copac uscat cu crengile rasfirate intr-o cruce imensa ca semn al mortii pe marginea soselei.....
S-a intamplat, cu ani in urma in drumul meu spre mare...
Atunci dintr-o data marea nu mai era albastra si stralucitore,era Neagra la propriu!
Si pentru prima oara in multi ani am renuntat la mare...
